Kilowații-oră măsoară câtă energie a consumat o clădire. Kilowații măsoară cât de repede a consumat-o. Contractul dumneavoastră poate tarifa una dintre ele, ambele sau mai multe componente conexe - iar fiecare necesită o reacție diferită.
Gândiți-vă la kW ca la viteză și la kWh ca la distanță. Un utilaj de 10 kW care funcționează trei ore consumă 30 kWh; un consumator de 1 kW care funcționează treizeci de ore consumă aceeași energie, într-un ritm mult mai lent.
Poziția de energie de pe factură reflectă de regulă kilowații-oră consumați în unul sau mai multe intervale tarifare. Reducerea timpului de funcționare, a sarcinii sau a pierderilor scade acest total. Kilowații descriu puterea cerută de locul de consum la un moment dat sau pe un interval definit; ei contează atunci când contractul tarifează puterea contractată sau puterea maximă măsurată.
Nu toate facturile companiilor au aceeași structură. Separați pozițiile pe care le plătiți efectiv pentru locul dumneavoastră de consum: energie, intervale orare tarifare, putere contractată, putere măsurată, tarife de rețea, energie reactivă, taxe și comisioane.
Să luăm un depozit ipotetic care consumă 40.000 kWh într-o lună. La ora 06:00, două grupuri de încărcătoare și un compresor de aer pornesc simultan și creează o medie de 180 kW în intervalul de integrare relevant al tarifului.
În restul lunii, depozitul rămâne sub 110 kW. Dacă contractul tarifează intervalul cu valoarea cea mai mare, această suprapunere scurtă poate stabili poziția pentru puterea măsurată. Eșalonarea celor trei porniri poate reduce vârful spre 120 kW, în timp ce totalul de kWh și volumul de activitate rămân aproape neschimbate.
Valoarea financiară este prețul puterii din propriul dumneavoastră tarif, înmulțit cu reducerea. Fără această componentă tarifară, vârful operațional poate conta în continuare din punct de vedere tehnic, dar nu generează economia invocată pe factură.
Motoarele și alți consumatori inductivi pot absorbi putere reactivă, care nu produce lucru util la punctul de utilizare, dar încarcă totuși sistemul electric. Unele tarife pentru consumatorii noncasnici o tarifează în condiții definite.
Factorul de putere exprimă raportul dintre puterea utilă și puterea aparentă. Nu există un prag „bun” universal: tariful și limita depind de operatorul de rețea, de nivelul de tensiune și de contractul dumneavoastră. Confirmați poziția de pe factură înainte de a recomanda echipamente de compensare.
Volts poate afișa consumul pe intervale, puterea și parametrii disponibili de calitate a energiei alături de tariful configurat, apoi poate lega un eveniment anormal de o investigare sau de o comandă aprobată.
Volts modelează componentele de putere ale contractului configurat efectiv pentru locul de consum. Aceeași regulă pentru putere nu se aplică peste tot.
Vedeți monitorizarea energiei electrice
Pe multe facturi de energie electrică, o unitate înseamnă un kilowatt-oră: energia consumată de o putere de un kilowatt timp de o oră sau o combinație echivalentă.
Este puterea medie pe un interval definit de 15 minute, atunci când aceasta este metoda din tariful aplicabil. Există și alte durate de interval și alte metode de calcul al puterii, așa că verificați contractul.
Nu neapărat. Eșalonarea unor consumatori identici schimbă momentul în care este absorbită energia, nu cantitatea de lucru pe care o efectuează. Gestionarea vârfurilor și economisirea energiei pot afecta poziții diferite de pe factură.
O valoare apropiată de 1 reduce curentul pentru aceeași putere utilă, dar pragul comercial și ținta de compensare depind de rețea și de locul de consum. Folosiți regula și ținta stabilită prin calcul tehnic pentru propriul loc de consum.
Nu. Puterea contractată este o limită sau un drept convenit. Puterea măsurată este ceea ce a înregistrat contorul conform metodei de interval a tarifului. O factură poate tarifa oricare dintre ele sau ambele.
Doar acolo unde tariful folosește intervalul relevant cu valoarea cea mai mare și vârful durează suficient de mult încât să influențeze acea medie. Confirmați durata intervalului, regulile de reportare a vârfului (ratchet) și metoda de facturare.
Nu. Valoarea depinde de diferența dintre tarife, de costurile pentru putere, de randament, de degradare, de sistemul de control și de constrângerile operaționale. Modelați aceste ipoteze înainte de a invoca o rentabilitate.
Tariful și contractul, datele de contorizare pe intervale, pozițiile facturate pentru puterea măsurată și puterea contractată, programul de funcționare și circuitele sau echipamentele care probabil generează sarcina.
Aduceți o factură de energie electrică și curba de sarcină aferentă. Vom separa componentele de energie, de putere măsurată, de putere contractată și de energie reactivă, apoi vă vom arăta ce citiri și ce acțiuni ar putea modifica fiecare dintre ele.